Da, noul coronavirus este într-adevăr o problema capitală a societății noastre, cât și a întregii omeniri. Da, impactul său asupra lumii noastre ultramoderne se arată a fi de-a dreptul devastator.Dar asta nu înseamnă că trebuie să uităm: cei care nu învață istoria, riscă să o repete. Cu acest citat în minte, să privim puțin din perspectivă asupra altor pandemii (neoficiale) care au devastat societatea de-a lungul istoriei.
Faptul că mass-media s-a implicat într-un mod istoric de-a lungul ultimelor luni a adus atât beneficii, cât și efecte nedorite. Prin intermediul social media, a televiziunii, a presei scrise, cetățenii au putut să se informeze din timp în legătură cu virusul și cum poate fi prevenit. Acest „raised awareness” a avut un rol vital în ceea ce privește măsurile de auto-izolare și prevenție, implicit a ajutat la combaterea răspândirii virusului. Pe de altă parte, mass-media a reușit și să inducă un nivel ridicat de panică printre cetățeni, intenționat sau nu. Un lucru este cert: de-a lungul ultimelor luni, autoritățile au luptat zi și noapte cu noul coronavirus și urmările sale. Datorită acestor oameni, România a evitat un dezastru de proporții, care ar fi afectat mult mai grav nu doar sănătatea cetățenilor, ci și economia națională.
Să vedem acum prin ce alte asemenea dezastre au trecut înaintașii noștri de-a lungul secolelor. Aceste cinci evenimente au schimbat cursul istoriei la vremea lor.
Ciuma Antonină (165-180)
Apogeul Imperiului Roman. Pax Romana. Un Împărat filosof. Ce putea merge rău pentru cetățenii de după zidurile urbei romane? Ei bine, în urma unei campanii de succes a armatei romane, acest lucru urma să se schimbe. Cohortele au adus din Parthia ceva mai mult decât bogății și povești de război, și anume un nou virus, care se crede a fi variolă. Acest nefericit eveniment a dus la decimarea militarilor și la a peste cinci milioane de oameni în interiorul Imperiului. Pe termen lung, epidemia a dus la finalul păcii romane, la o scădere drastică a stabilității Imperiului și la o creștere în popularitate a creștinismului. De asemenea, există indicii cum că această regretabilă epidemie ar fi avut originea în Imperiul Chinez de la acea vreme, ajungând până la trupele romane care luptau în Orientul Mijlociu de astăzi.
Ciuma lui Iustinian (541-542)
La peste două secole de la scindarea Imperiului Roman un nou virus a lovit partea de Răsărit, si anume ciuma bubonică. Începerea acestei tragedii coincide cu cea a declinului Imperiului Roman de Răsărit după ce, în timpul Împăratului Iustinian, statul a ajuns la apogeul existentei sale. Iustinian, unul din cei mai notabili Împărați, a reușit să treacă peste această boala oribilă, însă imperiul său avea să sufere constant până la dispariția sa la aproape un mileniu distanță. De asemenea, Ciuma lui Iustinian este catalogată ca fiind prima pandemie din istoria omenirii. De-a lungul a două secole în care virusul a reapărut constant, se estimează că intre 25 si 100 de milioane de oameni au murit din aceasta cauză.
Moartea neagră (1346-1353)
Moartea Neagră, cea mai mortală pandemie din istorie, a schimbat radical cursul omenirii în Evul Mediu. Estimările arată între 75 și 200 de milioane de victime, peste jumătate din populația Europei Medievale. Cu un asemenea impact, pandemia a afectat grav toate aspectele vieții. Foarte mulți muncitori nu au supraviețuit acestor ani, ceea ce a dus la o scumpire a mâinii de lucru, cât și la produse de o calitate mai ridicată pentru vânzare. Fiind lovite grav de pierderea de vieți, statele au fost aproape nevoite să schimbe status quo-ul, fapt ce a dus la inovația tehnologică și la încheierea (parțială) a șerbiei. Această ciumă își are originile undeva în Asia Centrală și de Est, de-a lungul Drumului Mătăsii, locul perfect pentru a fi exportată în Europa. Un termen foarte folosit în ultimele luni, „carantina”, a fost inventat ca urmare a acestei pandemii. Autoritățile din Ragusa (Dubrovnik) au instituit carantina pentru vasele care ajungeau în port, ca urmare a numărului mare de victime.
Schimbul columbian (sec. XVI)
Descoperirea Lumii Noi a adus odată cu ea și exportarea bunurilor, plantelor și animalelor, oamenilor, tehnologiei și… virusurilor către continentul American încă neîmblânzit de europeni. Cu sau fără intenție, bolile cu care Lumea Veche era deja obișnuită au dus la dispariția aproape completă a populațiilor nativ-americane. Se estimează că aproximativ 80-95% din aceste popoare au murit din cauza virusurilor europene. Cu ajutorul acestei proto-arme biologice, trupele spaniole au trecut prin imperiile incașilor și aztecilor cu un minim efort de război în adevăratul sens al cuvântului. De această „oportunitate” s-au putut bucura și restul puterilor europene ale vremii, fiecare dorind o felie din marele tort al continentului American.
Gripa spaniolă (1918-1920)
Această formă neobișnuit de accentuată de gripă a marcat ultima parte a Primului Război Mondial și anii ce au urmat. Dar nu, gripa spaniolă nu își are originea in Spania, precum majoritatea dintre noi tindem să credem. Termenul de „spaniolă” se datorează contextului politico-militar al vremii. Fiind în vreme de război, statele au recurs la cenzura presei pentru a menține un moral ridicat printre cetățeni, astfel că datele despre pandemie au fost minimizate în țări precum Regatul Unit, Franța sau Germania. Cu toate acestea, Spania a rămas neutră de-a lungul conflictului, iar presa nu a fost afectată de asemenea măsuri restrictive. Din moment ce ziarele raportau știri mult mai alarmante față de statele aflate în război, opinia publică a asociat gripa cu regatul Iberic. Mai mult, printre bolnavii de gripă ai vremii s-a aflat chiar și regele Alfonso XIII al Spaniei, doar încă un motiv pentru a boteza pandemia astfel. Estimările arată 500 de milioane de cazuri, dintre care 17-50 de milioane au fost decese.
Acestea au fost doar cinci alte situații asemănătoare cu cea cu care planeta se confruntă încă de la începutul anului. Rămâne de văzut dacă și noul coronavirus va reizbucni în viitorul apropiat, precum alte virusuri au făcut-o, sau vom reuși să controlăm în cel mai eficient mod viitoare răspândiri. Putem doar să observăm impactul pe care mass-media contemporană l-a jucat în această pandemie, comparând inexactitatea datelor din trecut cu cele de care dispunem astăzi. În fine, așa cum am amintit în primul paragraf, trebuie să învățăm din istorie pentru a nu repeta greșelile înaintașilor noștri.
