Tineretul Național Liberal are astăzi 1166 de consilieri locali și județeni, primari și viceprimari. Împreună, constituim organizația de tineret cu cea mai mare putere transformatoare pentru România. Această postură ne onorează, ne responsabilizează și ne obligă să ținem aproape și să vorbim ca o singură voce, atât în chestiunile de politică națională, unde zgomotul este foarte puternic, cât și în chestiunile de interes local, acolo unde stagnarea și lipsa deciziilor costă scump. Deoarece mulți dintre voi sunteți poate la început de drum, aș vrea să vă spun câteva cuvinte la care să vă gândiți atunci când lucrurile nu vor merge așa cum v-ați așteptat și, mai important, atunci când alții vor încerca să vă descurajeze, acuzându-vă că vă lipsește experiența. Lipsa experienței reprezintă o barieră pentru tineri doar atunci când cei care posedă experiența o privesc ca pe un avantaj competitiv, și preferă să o conserve și să nu o transfere către aceștia. Situațiile în care noi, tinerii, ne lovim de această barieră sunt multiple, începând cu căutarea unui loc de muncă sau pornirea unei afaceri și mergând până la a acționa, prin mijloace individuale sau asociative, pentru a influența decizii, atitudini și politici publice care, deși nu ne interesează în mod egal pe toți, produc un impact similar în viețile noastre. Fenomenul nu ne ocolește nici pe noi, tinerii implicați activ în transformarea politică, civică și administrativă a României, și despre aceste bariere vreau să discutăm aici, prezentându-vă ce am descoperit eu din postura și experiența “celui fără de experiență”.
Atitudinea față de ideea de experiență.
Una este să ai experiență – ceea ce este un lucru extraordinar și recomandat, și cu totul altceva este să te ascunzi în spatele experienței, invocând-o la nesfârșit ca unic argument și ajungând să monopolizezi o companie, o asociație și, să o spunem drept, chiar instituții care ar trebui să servească interesul public. Ideea de a pune pe primul loc, în fața altor valori sau principii, eterna etalare a avantajului “am experiență!” este motivul principal al stagnării, al lipsei progresului și al nemulțumirii generale din rândul oamenilor.
Experiență sau vechime?
Al doilea lucru foarte important: trebuie să fim conștienți că există riscul de a confunda experiența cu vechimea. Un om cu experiență este un om care a greșit de foarte multe ori și a reușit, în timp și prin lecții învățate, să progreseze. Un om cu vechime este un om care face aceleași lucruri, repetitiv, fără să își pună întrebări și să gândească în termeni de bine și rău, de utilitate și inutilitate, de regres, stagnare sau progres. Un om cu experiență nu va respinge niciodată un tănăr pe motivul lipsei de expereință, ci va căuta căi de comunicare prin care să îi transfere propriile lecții învățate. Așadar, trebuie să fim mereu atenți la persoanele cu care ne asociem și la motivele celor care încearcă să ne descurajeze.
Oameni sau calculatoare?
Al treilea lucru, și acesta este critic: societatea cere digitalizarea interacțiunilor cu statul, iar administrația este plină într-o mare proporție de oameni cu vechime, oameni care – din perspectiva lor, percep serviciul într-o instituție publică drept un loc de muncă pe viață, iar automatizarea și digitalizarea ca pe inamici existențiali. Unii dintre acești oameni vor face în mod natural tot ceea ce pot pentru a vă pune frâne, dacă vor percepe că inițiativele voastre reprezintă un pericol pentru slujbele sau interesele lor. Eu cred că, înainte de orice altceva, trebuie să întelegem că digitalizarea, automatizarea și inovația în sistemul public sunt obligatorii, pentru că în acest moment administrația este mult în urma societății, în plan tehnologic. Și, cel mai important, că alegerea nu este între oameni și algoritmi sau calculatoare, ci că acești oameni care s-ar teme de acest progres nu trebuie să plece acasă, deoarece există soluția reconversiei profesionale. În final, vă spun că îmi doresc din inimă ca noi să fim acei oameni care mereu cred că mai au ceva de învățat, să fim oamenii care construiesc punți și nu ridică bariere, oamenii care lucrează pentru oameni, îmbinând, ca mod de lucru, umanul și digitalul. Nu trebuie să ne pierdem timpul cu încercări de a răspunde dezacordurilor care ascund șicane și răutăți, ci să ne preocupăm de obiectivele noastre, făcând ceea ce oamenii ne-au trimis să facem.
Mereu alături de voi,
Mara
