E foarte interesant cum viața te surprinde chiar atunci când crezi că ai început să o înțelegi. Cam așa a fost carantina pentru mine. Ultimul an de facultate, înțelesesem cum să o abordez ca să pot să și învăț, dar să și muncesc. La job eram în al doilea an, începusem să îmi dau seama cam ce îmi doresc să fac mai departe cu viața mea. La partid urmau alegerile și mă pregăteam mental pentru o bună bucată de timp petrecut în stradă vorbind cu cetățenii despre cât de tare este guvernul PNL.
Apoi au apărut încet știrile despre COVID. Mai întâi China, apoi Italia, apoi dintr-o dată peste tot. S-a instaurat panica. Lumea nu știa ce să facă. Ușor, ușor mai toată lumea s-a retras în case. Și pe bună dreptate, riscam ca noi sau apropiații noștri să se îmbolnăvească și eram cu toții conștienți de ce au lăsat în urmă atâția ani de PSD în sistemul de sănătate. Singura șansă era să limităm pe cât posibil infectările, așa că asta am făcut cei care am putut. Am lucrat de acasă.
Primele două săptămâni au fost ineficiența întruchipată. Lucram, dar fără tragere de inimă. Mă uitam la știri doar pentru a vedea câți mai sunt infectați, altfel orice declarație mă lansa în niște gânduri pe care le opream cu greu: „Dacă am deja? Mă doare gâtul, mă doare pieptul. Ce fac, sun la urgențe? Dar dacă nu am? Mă duc la spital să iau?” „Mă jenează puțin piciorul. Dacă am ceva la picior ce fac, mă duc la spital? Pai și de la spital iau covid clar.”
Momentele cele mai ciudate erau cele în care simțeam că exagerez și încercam să mă liniștesc. Știam că la urma urmei ne facem cu toții treaba și încercăm să limităm îmbolnăvirile, dar mai mult de atât, dacă e să o pățesc o pățesc. Nu voiam să las asta să mă sperie din a-mi continua viața cât de normal posibil. Ba mai mult, aveam de gând să profit de ocazie pentru a lucra la niște lucruri pe care le trecusem cu vederea în perioada pre-pandemie. Am regăsit chitara, am făcut ordine prin casă, m-am uitat la câteva seriale și, cel mai plăcut, am vorbit cu prieteni și prietene din toate colțurile țării și lumii cu care pierdusem legătura.
Ar fi fost o perioadă perfectă dacă nu ar fi intervenit singurătatea. Pentru că după o lună în care nu am mai văzut niciun om la față cu excepția vânzătorilor din magazine, am început să realizez cât de mult depinde bunăstarea mea de interacțiuni față în față cu oamenii. Am încercat să o înlocuiesc cu dulciuri, în cantități pe care nu le mai mâncasem de ani de zile. Am încercat să o înlocuiesc cu telefoane și mesaje. Am încercat cu seriale și jocuri online. Am aflat în toată perioada asta că sunt un om dependent de interacțiune reală, față în față. Inclusiv certurile, discuțiile în contradictoriu, interacțiunea cu oameni diferiți de mine bat oricând singurătatea. Poate ăsta e de fapt principalul lucru bun pe care l-am învățat în ultimele trei luni și sper că nu mă întind când spun că sunt șanse foarte mari ca și tu, cel care citești acum, să te regăsești în faptul că nimic nu s-a comparat cu primul noroc sau prima îmbrățișare de după ce situația s-a mai relaxat.
Am aflat în toată perioada asta că sunt un om dependent de interacțiune reală, față în față.
COVID-19, Coronavirusul, SARS-CoV-2, sunt denumirile unui inamic comun pe care noi, ca omenire, am hotărât să îl învingem împreună. Fiecare stat a dat cam tot ce a avut pentru a-l gestiona cât mai eficient. Unii s-au descurcat mai bine decât alții, România s-a comportat admirabil, dar per total este un efort comun pe care noi toți îl depunem și pe care tot împreună o să îl ducem mai departe.
Multe guri rele spun că deși rolul social media este de a ne apropia, tot ce a reușit să facă e să ne deconecteze. Eu văd comunicarea online ca pe o unealtă pe care o folosești în momentele în care vrei să fii aproape de cineva, dar distanța, jobul sau pur și simplu timpul nu îți permit. Consider că mai mult merită să ne îndreptăm atenția la cum un virus care a putut fi gestionat doar prin izolare a reușit cumva să ne aducă pe noi, oamenii faini, mai aproape unii de ceilalți. Vă salut, prieteni, și ne vedem la următoarea școală politică, după ce reușim să dovedim perioada asta plină de provocări!
