Majoritatea tinerilor din România sunt reticenți atunci când vine vorba de politică și de consecințele pe care le are aceasta asupra comunității în care trăiesc. Generația care “nu face altceva decât să stea cu ochii în telefon” a dobândit deja o neîncredere în responsabilii politici și acest lucru se vede mai ales atunci când vine vorba de prezența la vot. Acum, în pragul campaniilor electorale, am discutat alături de colegul nostru, Alexandru Șerban, vicepreședintele TNL regiunea Sud-Est și președintele PNL Municipiu Galați, despre fenomenul politicii în rândul tinerilor.
Ești cel mai tânăr director din istoria Administrației Porturilor Dunării Maritime, Galați. Povestește-ne puțin despre parcursul tău profesional. Care sunt elementele fundamentale după care te-ai ghidat?
Parcursul profesional l-am început în primul semestru din anul doi de facultate. Totul a pornit din dorința de a mă descurca singur din punct de vedere financiar. Statutul
de student avea ca avantaj timpul liber care mi-a permis să încep căutarea unui loc de muncă. Mi-am dorit ca acest job să fie în domeniul tehnic, fiind student al Facultății de Arhitectură Navală, Galați.
Așa că mi-am început drumul ca angajat al unei firme de proiectare în domeniul construcțiilor civile, ca designer CAD. A urmat apoi un proiect în familie în cadrul căruia am fost diriginte de șantier pentru construcția casei, unde am fost nevoit să coordonez echipele de muncitori, instalatori sanitari, electricieni etc. M-am ocupat de toate achizițiile și contractele cu furnizorii, totodată având responsabilitatea de a urmări respectarea documentației tehnice.
În urma finalizării studiilor, m-am reangajat. De data, aceasta mi-am dorit să fac parte dintr-o firmă de proiectare navală, ulterior după 1 an, am făcut pasul către o companie de renume în domeniului meu de activitate, la nivel național. Acest loc mi-a oferit posibilitatea dezvoltării abilităților mele pe plan profesional, dar și al managementului de personal, susținând training-uri noilor angajați, având în răspundere urmărirea și derularea contractelor.
Elementele fundamentale pentru aceste lucruri își au însă baza în educația primită în familie. Pot spune că am fost responsabilizat de la o vârstă fragedă; îți dau doar un exemplu: la 10-11 ani completam facturi pentru magazinul familiei, luam parte la inventar, întocmeam liste de achiziții produse etc. Acest lucru se reflecta și în activitățile mele din școala general, respectiv liceu și facultate, unde am avut parte de profesori care mi-au insuflat dorința de a face mai mult, de a construi ceva durabil, arătându-mi că putem obține mai mult dacă ne implicăm.
Practic, din familie și școală, am înțeles și învățat că nimic nu este imposibil, că niciun domeniu nu este prea dificil atâta timp cât te implici sută la sută, cât există dorința de învățare, și dacă ești dispus să-ți asumi responsabilități, înțelegând că succesul vine și cu sacrificii.
Care a fost conjunctura care te-a adus pe scena politică și ce abilități crezi că ai dobândit până în momentul actual?
Nu aș spune că a fost chiar o conjunctură. După cum îți spuneam mai devreme, educația primită atât cadrul familial, cât și cea provenită din școală, m-au făcut să fiu atras de ce se întâmplă în jurul meu, mi-au creat dorința dea fi informat cu privire la actul de guvernare și politică. Dezbătem astfel de subiecte, la început, cu unii colegi din liceu. În momentul în care am cunoscut primele persoane implicate în TNL, în anul doi de facultate, am facut o alegere naturală, aceea de a mă alătura TNL Galați.
Dacă ar trebui să vorbim despre abilități dobândite în politică, nu ne-am mai încadra în spațiul alocat. Totuși, esențială mi se pare abilitatea de a gestiona cu succes relațiile interumane și abilitatea de a manageria și de a duce la bun sfârșit un proiect.
Majoritatea tinerilor care ajung la vârsta legală de vot nu au o cultură politică și nu-și cunosc istoria, aceștia fiind suspicioși atunci când vine vorba de acest domeniu. Consideri că acest tip de comportament este legat de educația din familie?
Aș putea spune că acestă manieră de abordare a prezentului, dar și a viitorului, de către tineri, este strâns legată și de educația primită în cadrul familiei, acesta nefiind însă acesta singurul motiv. Spre exemplu, un tânăr ce nu este și nici nu a fost interesat de exercitarea dreptului său la vot, la momentul întemeierii unei familii, șansele ca el să devină interesat de acestea sunt foarte mici, astfel, tânărul nu va aduce în discuție subiectul evenimentelor politice actuale.
Un alt factor care determină un astfel de comportament este acela reprezentat de modul de propagare a informațiilor în viața cetățenilor. În acest caz aș putea menționa media. De cele mai multe ori aceasta are ca scop prezentarea elementelor senzaționale din orice știre, inclusiv din cele politice. Atenția cade, în cele mai multe cazuri, pe aspectele negative ale acesteia.
Printre multitudinea de factori, aș putea enunța și școala românească. Aceasta aflânduse într-o continuă reforma, și-a pierdut din vedere importanța cultivării spiritului civic, prin tratarea superficială a educației civice.
Deși nu acesta este scopul lor, chiar și unele partidele politice contribuie prin promovarea de știri false, în disperarea de a-și discredita competitorii politici. Astfel, se emit sloganuri care sa genereze dispreț, dezamăgire și o lipsa de interes. În acest sens, îți pot da exemplul celebrului: “PSD și PNL, aceeași mizerie”.
Toate aceste lucruri coroborate, duc la dezinteresul generalizat al tinerilor asupra politicii și la lipsa încrederii că prin vot se poate schimba ceva, mai ales, în sens pozitiv.
Studiile arată că în ultimii ani Generația Z nu a ieșit la vot și implicarea în campaniile electorale este din ce în cea mai mică. Care crezi ca este motivul acestor aspecte?
Motivele pentru care tinerii nu se implică în campanile electorale sunt similare cu cele de a nu se prezenta la vot. Mizez pe faptul că cea mai eficientă soluție este aceea de a le redam încrederea în politică. Dacă reușim asta, dar și creșterea gradului de conștientizare a faptului că se poate, că tinerii pot schimba lucruri în politica și în administrația publica, deja am putea spune că viitorul arată mai bine. Ține de noi să mediatizăm cât mai mult reușite ale tinerilor implicați în politică, dar și în actul administrativ local sau național ori în conducerea companiilor naționale etc.
Studiile arată că 9 din 10 tineri ezită să candideze pentru posturi publice sau chiar refuză echivoc. Cum sunt văzuți tinerii în interior instituțiilor atunci când preiau o funcție? Cum a fost experiența ta?
Tinerii evita sa facă acest lucru deoarece impresia generală este aceea că posturile din administrația publică sunt scoase la concurs cu dedicație. Cu toate acestea, eu cred că ei ar trebui sa profite de fiecare astfel de concurs. Din facultate înveți că prima regulă de aur în a promova un curs este aceea de a te prezenta la examen. Pe de alta parte, celor din administrație le revine misiunea de a schimba percepția despre aceste concursuri.
Legat de modul în care sunt percepuți tinerii îndată ce ocupă un post în administrația publică, nu avem o singură percepție generala, aceasta difera de la colectiv la colectiv și de la caz la caz. Sunt colective care privesc un tânăr, ce preia o funcție de debutant, ca pe un copil pe care trebuie să-l instruiască și să-l crească, acesta nefiind capabil să facă nimic singur. În același timp, există și alte cazuri care îl privesc ca pe un colac de salvare. Când vorbim de funcțiile de conducere, de cele mai multe ori, tinerii sunt priviți ca niște nebuni ce ,,vin ei cu ideii noi și vor să schimbe mersul lucrurilor, cutumelor” și primesc multe răspunsuri de tipul: ,,nu se poate”. Din fericire, doamna ministru Violeta Alexandru, este cel mai recent exemplu ca nu exista ,,nu se poate”.
În momentul de față ești vice-președintele regional în zona sud-est. Ce crezi că ar trebui să îmbunătățim în această zonă și care ar fi contribuția tinerilor?
În primul rand, ar trebui să începem prin a reda oamenilor încrederea în politica, mai ales tinerilor. Eu cred că problema nu este politica, ci o parte din oamenii implicați în ea, mă refer la modul lor de a gândi și a gestiona anumite momente. La nivelul regiunii de Sud Est a țării, avem o populație mai îmbătrânită decât în alte regiuni ale tarii. Această situație este cauzată și de lipsa de perspectiva a tinerilor noștri, care aleg, într-un final, să plece. Guvernarea locală defectoasă, în mod constant, la nivelul fiecărui județ din regiune, a dus la această situație economică ce s-a răsfrânt și asupra segmentului social. Acum, cea mai mare provocare este atragerea resursei umane noi, competentă, care să stea la baza dezvoltării viitoare.
Practic, dacă am reuși să redam speranța tinerilor în actul politic, am avea fundamentul noii clase politice care, preluând guvernarea locală, ar putea lua măsurile necesare pentru redresarea comunităților din care fac parte. Tinerii sunt cheia!
Mulți tineri consideră că politica nu reprezintă un mod eficient de a rezolva problemele și încearcă să se orienteze către alte domenii. Unde crezi ca se va situa România în următorii 10 ani având în vedere resursele umane pe care le avem?
Din fericire, resursa umana în România încă exista și va mai exista o perioadă. Ține de noi sa ne asigurăm că o utilizăm cu folos, astfel încât acea perioada sa nu se termine niciodată. În acest caz vorbim despre finalizarea reformei din educație, care trebuie să aibă loc într-un mod armonios, sănătos și firesc. De aici pleacă totul. Un elev slab sau mediu pregătit care ajunge totuși să fie profesorul de mâine, va impacta în mod cantitativ sistemul. Acesta va putea instrui elevii, de cele mai multe ori, mai slabi sau cel mult egali, limitând astfel un demers ce ar trebui să ajute la dezvoltarea aptitudinilor necesare finalizării unui ciclu educational. Trebuie sa prevenim acest lucru să continue să se întâmple, astfel vom schimba modul în care elevii de astăzi își vor educa copii în momentul în care vor deveni părinți. Vom avea practic alte standarde de la care pleacă totul. Ne întoarcem astfel la ce enunțam mai devreme: tinerii sunt cheia.
Care crezi că sunt abilitățile pe care ar trebui să le aibe sau să și le dezvolte tinerii din generația altfel?
Tinerii din Generația Altfel sunt mult mai deschiși, mai dinamici și mai independenți decât eram noi la momentul respective. Ei pot duce la bun sfârșit toate proiectele în care se implica. Dacă adăugăm abilitatea de a conduce cu succes relațiile interumane și versatilitatea, avem imaginea noului lider politic.
