Aș vrea să începem cu o întrebare pe care și-o pun mulți tineri: Cine sau ce v-a făcut să aveți curajul de a vă reîntoarce în România și a o lua de la capăt?
Nu am făcut niciodată un secret din asta. Sunt două persoane cărora le datorez reîntoarcerea în țara mea. Unul dintre ei este bunicul meu, care a fost preot și care mi-a fost foarte apropiat în copilărie. S-a întâmplat să fiu încă în S.U.A. când și-a luat rămas bun de la noi, dar l-am văzut cu câteva zile… o săptămână înainte să se ducă la îngeri. Ultimele lui cuvinte pe patul de moarte au fost: „În viață să nu faci ceea ce poți, în viață să faci ceea ce trebuie”. Acesta era răspunsul lui la o serie de îndoieli pe care eu le aveam legate de reîntoarcerea în România. Cred că nu ar fi putut exista în acel moment un răspuns mai bun pentru mine. Mi-am impus ideea că am datoria de a face ceva pentru țara mea aici, acasă. A doua persoană este mentorul meu de la Harvard, Steve Jarding. Principala lui lecție pentru noi era aceasta: măsoară-ți viața în funcție de ceea ce faci tu pentru alții, de ceea ce lași în urmă. Dacă cumva te gândești la ultimul moment al vieții, uitându-te înapoi, poți să te întrebi: Am dat vieții mai mult decât am luat de la ea? Steve Jarding, de la Harvard, spune că atunci când încearcă să definească termenul în fața studenților, preferă să descopere definiția împreună cu tinerii cursanți. Orice ar însemna pentru fiecare din noi, leadership-ul are totuși o trăsătură de bază pe care Jarding o repetă foarte des – responsabilitatea. Oricine are talent și investește în educația lui, are o responsabilitate față de ceilalți prin prisma abilităților sale.
Cum v-a venit ideea de înființare a PACT (Platforma Acțiunea Civică a Tinerilor) ?
Am simțit nevoia să unesc tinerii români din țară și din străinătate într-un proiect politic din 2009. Am fondat Liga Studenților Români din Străinătate și mi-am dat seama că, deși reușisem să realizăm probabil cea mai puternică rețea românească din Diaspora, aproximativ 15 mii de membri studenți și absolvenți Români de la Universități de prestigiu, nu puteam să schimbăm nimic din țară, din perspectiva unui ONG. Și atunci, fără politică, România nu o să se schimbe niciodată. Acesta este mesajul pe care l-aș da tuturor tinerilor care sunt scârbiți și fug de politica de la noi din țară: să se gândească bine dacă pot să schimbe o țară activând într-o firmă privată, într-un ONG sau într-o altă construcție „nepolitică”. Părerea mea este că nu au cum să facă asta. De exemplu: Să ne gândim la Dacia, o firmă privată care reprezintă 3,4 % din PIB-ul României a reușit să construiască o autostradă care să o lege de Vest? Nu… Încă construim la București-Sibiu. Statul Român, factorul Politic, cele mai puternice ONG din țară, camere de comerț… nu reușesc să influențeze pentru că nu au direct puterea politică. Vrei să schimbi lucrurile în țara ta?
Ați lansat o campanie “cumpărăm românește”, unde promovați industria românească și îndemnați oamenii să facă la fel. Veți continuă această luptă, având în vedere situația de pandemie în care ne aflăm?
Cu atât mai mult. Cel mai bun lucru pe care putem noi Românii să-l facem este să „cumpărăm românește”. În orice supermarket sau piață în care intrăm să ne alegem produse fabricate sau cultivate la noi. Da, sunt convins că reușim împreună să facem acest lucru! Mai ales că pe piață sunt produse Românești foarte bune. Eu sunt impresionat: de exemplu șampoane, geluri și produse de la Farm. Sunt fabuloase! Lumea nu știe, dar trebuie să afle! Repet: Cel mai simplu lucru pe care-l putem face pentru a reporni economia, pentru a mări numărul locurilor de muncă, pentru a crește veniturile oamenilor, și așa mai departe, este să cumpărăm românește! M-aș bucură ca și alți români să se implice în această campanie și să accepte provocarea! Cumpărăm românește !
Sunteți Secretar de Stat la Ministerul Finanțelor Publice. Unde va vedeți în viitorul apropiat? Considerați că sunteți mai potrivit în administrația locală sau centrală?
Nu vânez funcții! Și cred că este o problemă a politicii românești. De-a lungul timpului România a fost condusă de oameni care au vânat funcții. Ceea ce-mi doresc este să las ceva în urma mea. Așa îmi măsor fiecare zi, fiecare clipă a vieții. În funcție de această valoare voi vedea dacă este mai potrivită administrația locală sau centrală. Deocamdată încerc să-mi fac bine treaba aici unde sunt.
Îl cheamă Sebastian Ioan Burduja este antreprenor și om politic. Este vicepreședintele Partidului Național Liberal (PNL) și președintele filialei PNL Sector A fost, până în august 2019, președintele și fondatorul partidului Platforma Acțiunea Civică a Tinerilor (PACT), lansat în ianuarie 2016. A fondat și condus Liga Studenților Români din Străinătate și Fundația CAESAR (Centrul pentru Acces la Expertiza Studenților și Absolvenților Români). L-am cunoscut pe domnul Burduja la școala politică de vară, unde a ținut un curs despre leadership în politica românească.
